Ce este boala psihosomatică și care sunt cauzele?

Ce este boala psihosomatică și care sunt cauzele?
Boala este rezultatul unor mecanisme de interacțiune la nivel celular, personal, interpersonal și de mediu; factorii psihosociali (evenimente de viață, stres cronic, calitatea relațiilor sociale) pot condiționa cursul bolii, în timp ce factorii emoționali și stilul de viață stresant pot influența debutul și evoluția diferitelor boli somatice. Tulburările psihosomatice (sau somatoformele) pot fi considerate boli reale care provoacă daune la nivel organic: sunt cauzate sau agravate de factori emoționali, caracterizați prin prezența unor simptome fizice care sugerează existența unei tulburări organice, ale căror simptome însă în de fapt, acestea nu sunt justificate nici de o stare medicală generală, nici de efectele directe ale unei substanțe și de o altă tulburare psihică.

Există multe modele interpretative care încearcă să explice debutul simptomului sau al bolii psihosomatice, de la abordări mai psihodinamice până la altele mai bioenergetice sau gestaltice; cercetarea în domeniul neuroștiinței, de exemplu, deschide perspective interesante în identificarea conexiunilor neuronale între unele centre cerebrale, identificate în timpul stărilor emoționale și alte zone ale creierului care sunt activate în timpul dezvoltării experienței.

Problema centrală este reprezentată de dificultatea de a aduce anumite conținuturi arhaice experiențiale la nivelul conștiinței și de a le face obiectul unei comunicări în care experiența realizată este cunoscută și exprimabilă prin funcțiile gândirii. Atunci când un individ se confruntă cu o experiență psihosomatică antrenantă, de fapt, nu este în măsură să distingă un eveniment somatic de unul psihic și este pradă unei experiențe fără nume, care generează suferințe enorme, confuzie, oboseală și emoții neplăcute.

Simptomele psihosomatice, deși nu se organizează în boli reale, ele se exprimă prin corp, implică sistemul nervos autonom (sistemul simpatic) și oferă un răspuns vegetativ la situații de stres sau mental de stres. Emoțiile neplăcute, cum ar fi resentimentul, regretul și îngrijorarea pot menține sistemul nervos autonom într-o stare de excitare și corpul într-o stare de urgență continuă, uneori mai mult timp decât corpul este capabil să să îndure astfel provocând pagube organelor „mai slabe”; simptomele psihosomatice sunt frecvente, de exemplu, în diferitele forme de depresie și în aproape toate tulburările de anxietate.
Tulburările psihosomatice se manifesta astfel:

 în sistemul gastro-intestinal (colită ulceroasă, ulcer gastro-duodenal, rectocolită hemoragică, gastrită cronică, hiperaciditate gastrică, pilorospasm, colon iritabil sau spastic, constipație, greață și vărsături, diaree funcțională – din emoție sau teste),
 în sistemul respirator (astm bronșic, sindrom hiperventilator, dispnee, sughiț),
 în sistemul cardiovascular (hipertensiune arterială esențială, tahicardie, aritmii, boli cardiace ischemice, coronopatii, cefalee migrenă, nevroză cardiacă, dureri precordiale);
 în sistemul urogenital (dureri menstruale, tulburări de urinare, impotență, ejaculare prematură sau anorgasmie, enurezis),
 în sistemul pielii (psoriazis, acnee, eritem pudic, dermatită atopică, urticarie, prurit, neurodermatosis, hiperidrioză, câini

Bibliografie:
Dr.Peter A . Levine, Traumă și Memorie, 2015, Editura For You
Ruediger Dahlke, Boala ca șansă, 2008, Editura Trei